Restituirea cheltuielilor judiciare avansate de inculpat într-un proces penal ulterior finalizării acestuia
av. Sarra-Alexandrina Creța
Demararea unui proces penal împotriva unei persoane îi poate cauza acesteia cheltuieli însemnate ocazionate de demersurile realizate în exercitarea dreptului la apărare. Este bine cunoscut faptul că procesul penal se poate întinde pe o durată îndelungată, începând cu faza de urmărire penală, momentul esențial fiind aducerea la cunoștință a calității de suspect.
Cu titlu preliminar, menționăm că ne referim la situația în care se pronunță o soluție favorabilă persoanei acuzate, care urmărește realizarea unui demers în vederea rambursării cheltuielilor constând în onorariile avocațiale.
Conform art. 276 alin. (5) C.proc.pen., în caz de achitare, persoana vătămată sau partea civilă este obligată să plătească inculpatului şi, după caz, părţii responsabile civilmente cheltuielile judiciare făcute de aceştia, în măsura în care au fost provocate de persoana vătămată sau de partea civilă. Apoi, alin. (6) al aceluiași articol prevede că, în celelalte cazuri instanța stabilește obligația de restituire potrivit legii civile.
Observăm că nu doar achitarea reprezintă singura ipoteză în care persoana acuzată ar fi interesată și îndreptățită să solicite restituirea cheltuielilor efectuate, soluția favorabilă putând interveni și prin ordonanța procurorului sau prin încheierea judecătorului de cameră preliminară.
Astfel, dacă ne aflăm într-un caz nereglementat de dispozițiile art. 276 C.proc.pen. (Plata cheltuielilor judiciare făcute de părți), vor fi aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă care, conform art. 2 alin. (2), se aplică şi în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare.
Potrivit art. 453 alin. (1) C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Spre exemplu, în cazul în care față de inculpat s-a dispus o soluție de clasare ulterior restituirii cauzei la parchet de către judecătorul de cameră preliminară, procesul penal fiind demarat în urma plângerii formulate de persoana vătămată, fostul inculpat se poate adresa instanței civile cu o acțiunea împotriva persoanei vătămate pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate.
Competența instanței civile în soluționarea acestui gen de litigii a fost stabilită și prin Decizia nr. 440/2017 a Curții Constituționale. Astfel, pe lângă trimiterea expresă la dispozițiile legii civile, o altă explicație este dată de raționamentul conform căruia activitatea jurisdicțională de natură penală produce și efecte de natură civilă, respectiv cheltuielile judiciare ocazionate suspectului sau inculpatului, în orice fază a procesului, avansate de acesta în exercitarea dreptului la apărare prevăzut de art. 10 C.proc.pen.
Obligația restituirii are la bază culpa procesuală a pârâtului. Aceasta nu presupune rea-credință în exercitarea demersului juridic, ci formularea unei cereri, exercitarea unei acțiuni ori susținerea unor apărări neîntemeiate, care generează efectuarea unor cheltuieli de către partea adversă. Făcând o paralelă cu reclamantul din procesul civil, și acesta își exercită un drept când introduce cererea de chemare în judecată, dar dacă pierde procesul poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.
De asemenea, putem vorbi și despre obligația statului de a suporta cheltuielile judiciare avansate de părți, numai că aceasta este subsidiară și integrală, în sensul că intervine atunci când o astfel de obligație nu incumbă altor părți sau subiecți procesuali principali ai procesului penal și cuprinde toate cheltuielile efectuate cu desfășurarea procesului.