Ce trebuie să știi atunci când călătorești în afara țării având asupra ta metale sau pietre prețioase ori obiecte și bijuterii confecționate din astfel de materiale

av. Ruxandra Câmpian-Chendea

Atunci când călătorim în străinătate este important să ne cunoaștem drepturile și obligațiile legale, chiar și doar pentru a evita eventuale situații frustrante care pot apărea apărea cu ocazia controlului vamal sau de securitate.

Într-o speță recentă, cu ocazia controlului de securitate din cadrul aeroportului, s-au descoperit asupra unui cetățean străin mai multe obiecte din metal prețios, într-o cantitate care a ridicat suspiciuni agenților vamali și pentru care cetățeanul nu deținea asupra sa documentele de proveniență. Bănuind că ar aparține patrimoniului cultural național, agenții au reținut toate obiectele în vederea expertizării. După câteva luni au aplicat cetățeanului o amendă contravențională și au dispus confiscarea obiectelor, pentru faptul că acesta nu ar fi deținut autorizația din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC) pentru desfășurarea de operațiuni cu metale și pietre prețioase, respectiv pentru scoaterea lor din țară.

Împotriva acestor sancțiuni s-a formulat plângere contravențională, invocându-se mai multe nereguli întocmite de agenții vamali, nereguli care vizau aspecte atât procedurale, cât și legate de temeinicia sancțiunilor.

Procesul a fost câștigat definitiv împotriva autorității vamale, dispunându-se anularea amenzii și restituirea tuturor obiectelor confiscate.

Pornind de la acest caz, articolul are în vedere sintetizarea unor informații generale cu privire la transportul în și din țară al metalelor sau pietrelor prețioase, precum și a obiectelor și bijuteriilor confecționate din aceste materiale.

I. Reglementări speciale

Pe de-o parte, de principiu, introducerea sau scoaterea din țară a metalelor sau pietrelor prețioase este privită ca o operațiune reglementată de Ordonanța de Urgență nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România.

Conform regulilor acestui act normativ, operațiunile de introducere în și scoatere din ţară a metalelor și pietrelor prețioase sunt considerate acte şi fapte de comerţ, ce pot fi efectuate de operatori economici autorizați numai în baza unei autorizații emise de ANPC sau în baza notificării adresate ANPC de către operatorii economici înregistrați în alte state membre.

Dacă în cadrul controalelor vamale operatorul economic nu face dovada îndeplinirii formalităților menționate mai sus, fapta constituie contravenţie care se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei, precum şi cu confiscarea bunurilor ce fac obiectul contravenţiei şi, după caz, a sumelor încasate.

OUG nr. 190/2000 nu se aplică, însă, de exemplu, obiectelor confecţionate din metale preţioase cu titlu mai mic decât titlul minim legal (proporţia de metal preţios conţinut de un obiect, exprimată în miimi: 333 pentru aur, 750 pentru argint, 950 pentru platină, 950 pentru paladiu), obiectelor confecţionate din metale comune acoperite cu metale preţioase, obiectelor confecţionate din metale preţioase destinate utilizării în scop industrial, tehnic, ştiinţific, educaţional, medical, de laborator şi în alte scopuri similare, obiectelor din metale preţioase aflate în patrimoniul cultural naţional sau operaţiunilor având ca obiect aur de investiţii.

• Cine are nevoie de autorizare?

S-ar părea că dacă introduci sau scoți din țară metale sau pietre prețioase, se consideră că desfășori activități comerciale supuse regimului instituit de OUG nr. 190/2000.

Trebuie însă făcute anumite distincții, importante pentru a delimita categoriile de persoane și scopurile vizate de lege:

În primul rând, operatorul economic care necesită autorizarea specială din partea ANPC poate fi doar persoana fizică sau juridică, autorizată (PFA, întreprindere individuală, SRL etc), care, în cadrul activităţii sale comerciale/profesionale fabrică, importă, transportă sau comercializează produse ori părţi din acestea sau prestează servicii.

În al doilea rând, persoanele fizice sunt exceptate de la autorizare, pentru operațiunile de scoatere sau introducere în țară şi tranzit al bijuteriilor și obiectelor de aurărie sau argintărie, dacă acestea sunt destinate uzului personal al persoanei fizice în cauză, precum și pentru scoaterea din țară a obiectelor de aurărie şi argintărie, dacă valoarea individuală a acestora nu depăşeşte echivalentul în lei al sumei de 500 euro.

Prin urmare, de exemplu, în cazul unei simple persoane fizice care are asupra sa metale prețioase sau bijuterii din aur sau argint, destinate uzului său personal sau de o valoare individuală sub 500 Euro, nu se poate considera că aceasta desfășoară operațiuni cu metale sau pietre prețioase, nefiindu-i aplicabilă cerința autorizării ANPC.

Dacă însă se depășește valoarea individuală de 500 Euro sau caracterul de uz personal al bunului nu poate fi dovedit, există riscul ca autoritatea vamală să încadreze persoana în categoria operatorilor economici, sancționând-o pentru lipsa îndeplinirii formalităților specifice acestei categorii, așa cum s-a întâmplat în speța anterior menționată.

II. Reglementări vamale

Pe de altă parte, când vorbim de obiecte și bijuterii confecționate din metale cu sau fără pietre preţioase, introducerea sau scoaterea lor din țară este supusă condițiilor și limitelor prevăzute de legislația vamală, aplicabile atât operatorilor economici autorizați, cât și altor persoane fizice și/sau juridice.

Obligațiile sunt, însă, diferite în funcție de țara de proveniență sau de destinație.

De regulă, bunurile și bijuteriile de mare valoare trebuie declarate la intrarea în ţară dacă se dorește scoaterea lor ulterioară fără alte formalități. Nedeclararea sau declararea eronată poate fi sancţionată contravenţional sau penal, după caz, bunurile nedeclarate fiind reţinute în vederea confiscării. 

• Călătoriile către/din state terțe ale Uniunii Europene

Persoana fizică este obligată să declare și să prezinte autorității vamale bunurile aflate asupra sa sau în bagajele personale, făcând o declarație în scris, verbal sau fără o declarație expresă voluntară.

La intrarea în țară dintr-un stat terț, bunurile conţinute în bagajele personale sunt admise fără plata taxelor vamale doar dacă importul lor este de natură ocazională, iar bunurile sunt exclusiv de uz personal sau destinate pentru cadouri. Natura şi cantitatea acestor bunuri poate însă să indice că sunt importate în vederea comercializării.

Bijuteriile personale intră în această categorie de bunuri scutite de taxe vamale.

De menționat este că pentru categoria ”bunuri diverse”, altele decât cele de uz personal, tutun sau băuturi alcoolice, nu se plătesc taxe vamale dacă valoarea lor globală nu depășește 430 Euro pentru fiecare călător în cazul transporturilor pe cale aeriană şi maritimă şi 300 Euro în cazul celorlalte mijloace de transport. 

• Ce poate să semnifice introducerea repetată a bunurilor în țară?

Autoritățile vamale acordă o atenție deosebită importului bunurilor, inclusiv bijuteriilor, efectuat în mod repetat, într-o anumită perioadă de timp, cu scutire de la plata taxelor vamale. Acest tip de import poate fi considerat ca fiind efectuat în scop comercial şi va atrage plata taxelor vamale precum şi îndeplinirea anumitor formalităţi legale.

• Cum se stabilesc taxele vamale?

Este recomandat ca persoana fizică să dețină documente de proveniență, respectiv facturi sau documente fiscale echivalente pentru bunurile prețioase transportate. În cazul în care aceste documente nu pot fi prezentate, valoarea bunurilor va fi determinată pe baza cotaţiei gramului de aur, publicată de Banca Naţională a României, precum şi a expertizelor privind manopera, efectuate pe cheltuiala persoanei fizice solicitante.

Valoarea în vamă poate fi stabilită şi pe baza valorii declarate de persoana fizică, caz în care se va depune la autoritatea vamală o declaraţie pe propria răspundere, completată olograf, din care să rezulte valoarea bunurilor în cauză.

• Călătoriile din/spre state din cadrul UE

Deoarece teritoriul vamal al României a devenit parte integrantă din teritoriul vamal al Uniunii Europene, pentru bunurile, aparţinând călătorilor, care au statut unional şi care fac obiectul unor schimburi intracomunitare între statele membre şi România, nu se mai efectuează control vamal şi nu se mai întocmesc formalităţi vamale. 

III. Controale și sancțiuni

Cu toate acestea, în cazul existenței unor suspiciuni, autorităţile vamale pot efectua orice control vamal pe care îl consideră necesar.

Aceste controale pot consta, în special, în examinarea mărfurilor, prelevarea de eşantioane, verificarea corectitudinii şi a caracterului complet ale informaţiilor furnizate într-o declaraţie sau o notificare, precum şi a existenţei, autenticităţii, corectitudinii şi valabilităţii documentelor, controlul mijloacelor de transport, inspecţia bagajelor şi a altor mărfuri transportate de către persoane sau aflate asupra acestora şi efectuarea de anchete oficiale sau alte acţiuni similare.

Următoarele fapte, prezentate exemplificativ, constituie contravenții și se sancționează cu amendă și confiscarea bunurilor, după caz: nerespectarea de către orice persoană a obligaţiei de a face accesibile controlului vamal locurile indicate de autoritatea vamală; neprezentarea documentelor de orice natură şi pe orice fel de suport, solicitate în cadrul controlului vamal, precum şi nerespectarea termenului stabilit de autoritatea vamală, pentru prezentarea documentelor; neîndeplinirea de către persoanele fizice care trec frontiera a obligaţiei de a declara şi de a prezenta în vederea controlului vamal bunurile pentru care este prevăzută această obligativitate; depunerea declaraţiei vamale şi a documentelor însoţitoare conţinând date incomplete sau eronate privind valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor; sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal, caz în care bunurile se confiscă.

• Căi de atac

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.

Partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce priveşte despăgubirea, iar cel căruia îi aparţin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce priveşte măsura confiscării.

                                                                * * *

Deoarece reglementările specifice în acest domeniu sunt destul de lacunare și ambigue, iar drepturile și obligațiile călătorilor și operatorilor economici sunt stabilite în funcție de multiple criterii, în cazul călătoriilor sau operațiunilor cu metale sau pietre prețioase recomandăm precauție și obținerea de informații corespunzătoare din partea persoanelor specializate.